Top related persons:
Top related locs:
Top related orgs:

Search resuls for: "Convenţia"


25 mentions found


Datorită vegetației de răchitișuri și sălcișuri, care s-au dezvoltat aici în ultimele două decenii, și a apelor lacului Beleu, castorul are mai multe condiții pentru a se înmulți și a repopula regiunea. Aproape două treimi din rezervație sunt ocupate de lacul Beleu, care are cu un ecosistem unic, recunoscut la nivel internațional. Peste 30 de specii de pești ce migrează din Dunăre își găsesc casă în apa dulce a lacului Beleu. Acum mai mulți ani, specialistul, împreună cu un grup de cercetători, a efectuat un studiu al apei din lacul Beleu. Pungi de plastic, sticle, ambalaje – toate aceste „urme” ale activității umane ajung în lacul Beleu și sunt oprite de vegetația densă, devenind un pericol pentru viețuitoare.
Persons: Viorica Paladi, Anatol, Viorica, Ecaterina Buruiană Organizations: Roșie, Ramsar Locations: Moldova, Jos, România, Prut, Cahul, Slobozia Mare, Beleu, Dunăre, Copanca, Palanca, Văleni
Astfel, în pofida anulării deciziilor Consiliului local Dancu de desfășurare a referendumului, rămâne în vigoare hotărârea Comisiei Electorale Centrale care pune în executare această decizie. 13 din Convenția pentru apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților fundamentale”, se menționează în Încheierea CSJ. Prin hotărârea din 3 iulie 2021 a Curții de Apel Chișinău, acțiunea depusă de Pretuleac Vladimir a fost respinsă ca neîntemeiată, această decizie fiind menținută de CSJ. Ulterior, primarul Vladimir Pretuleac a contestat decizia la Curtea de Apel, cerând anularea Hotărârii CEC. La 18 iunie, magistrații de la Curtea de Apel au respins cererea primarului Vladimir Pretuleac și au calificat-o ca fiind neîntemeiată.
Persons: de Justiție, Vladimir Pretuleac, Tamara Chișca, Nicolae Craiu, Victor Burduh, CSJ, Justiție, Dandu, Igor Nicolaevici, . Organizations: CEC, Apel, Convenția, Electorală Centrală, Moldova Noastră, Partidul Democrat din Locations: Dancu, Hâncești, Apel Chișinău, Moldova, Hîncești, Partidul Democrat din Moldova, Procuratura
„În debutul discuției, din numele Blocului Comuniștilor și Socialiștilor, mi-am exprimat îngrijorarea în legătură cu imixtiunea factorilor externi în procesul electoral. În context, i-am înmânat Ambasadorului Statelor Unite o scrisoare în care sunt expuse acțiunile misiunii diplomatice americane, care, în opinia noastră, sunt inacceptabile și nu corespund practicilor dreptului internațional”, se menționează în comunicat. Recent, Liderul PCRM, Vladimir Voronin, i-a adresat o scrisoare deschisă ambasadorului SUA, Dereck Hogan, în contextul vizitei de ieri a diplomatului la CEC, înainte de ședința la care urma să se decidă soarta secțiilor de vot în diasporă. Liderul PCRM, Vladimir Voronin, și ambasadorul SUA, la Chișinău, Dereck Hogan au avut o întrevedere pe 28 mai. „Despre această situație am discutat temeinic cu domnul ambasador și am ajuns la o înțelegere”, a spus Voronin.
Persons: Hogan, Vladimir Voronin, Voronin, Totodată Organizations: Blocului Comuniștilor, Socialiștilor, Electorală Centrală, PCRM, CEC Locations: Republica Moldova, Viena, Statelor Unite, SUA, Chișinău
„Turcia a devenit prima membră a Consiliului Europei care a renunțat vreodată la un tratat internațional privind drepturile omului. Eșecurile de abordare a violenței împotriva femeilor în Turcia sunt agravate de o cultură a impunității în materie de violență, mascată de așa-numitele valori familiale. Această retorică periculoasă a Guvernului turc potrivit căruia Convenția de la Istanbul „normalizează homosexualitatea”, declară secretara generală a Amnesty International, Agnes Callamard. Se cere incriminarea și sancționarea legală a diferitelor forme de violență împotriva femeilor, de exemplu a violenței domestice, hărțuirii, hărțuirii sexuale și violenței psihologice. A reglementa violența împotriva femeilor și a ști că este o infracțiune va ajuta la eradicarea acesteia.
Persons: Erdogan, Agnes Callamard Organizations: Europei, Convenția, Amnesty International Locations: Istanbul, Turcia
La data de 29 iunie 2021, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO) a pronunțat Hotărârea în cauza Șcerbinina v. Republica Moldova și Federația Rusă, prin care a constatat încălcarea art. Reprezentanții Promo-LEX menționează că în anul 2013, reclamanta Irina Șcerbinina a fost concediată ilegal de la locul său de muncă, Centrul SIDA din or. Reclamanta a fost reprezentată la CtEDO de către avocata Asociației Promo-LEX, Nicoleta Hriplivîi. În lumina precedentelor sale, Curtea a amintit cauzele Mozer v. Rusia și Moldova (cauza nr. 11138/10) și Eriomenco v. Rusia și Moldova (cauza nr.
Persons: Șcerbinina, reclamantei, reclamanta, reclamantei . Ulterior, Irina Șcerbinina, Reclamanta, Nicoleta Hriplivîi, CtEDO Organizations: Curtea Europeană, Drepturilor Locations: Republica Moldova, Federația Rusă, reclamanta, Tiraspol, Republicii Moldova, Federației Ruse, Convenție, Rusia, Moldova
Subiectul confiscării bunurilor dobândite ilegal, în atenția Consiliului EuropeiRepublicii Moldova îi este recomandat să revadă periodic eficiența regimului de confiscare (a veniturilor de origine criminală) și să examineze practica jurisprudenței. Autoritățile sunt invitate să estimeze dacă Constituția ar putea găzdui introducerea inversării sarcinii probei, adică obligarea făptuitorului să demonstreze originea anumitor încasări sau altor bunuri susceptibile confiscării, transmite IPN citând un comunicat de presă al Consiliului Europei. Republica Moldova ce numără printre statele care au făcut o declarație de a nu aplica – integral sau parțial – art. 3 (4) și nu îl aplică în practică, alături de Azerbaidjan, Bulgaria, Grecia, România, Slovacia, Suedia și Turcia. Referitor la Republica Moldova se constată că, în condițiile constituționale și sistemului juridic existent, nu poate fi pusă sarcina probării.
Locations: Republicii Moldova, Republica Moldova, Azerbaidjan, Bulgaria, Grecia, România, Slovacia, Suedia, Turcia
Turcia s-a retras oficial din Convenţia de la Istanbul privind combaterea violenţei împotriva femeilorTurcia a ieşit joi în mod oficial din Convenţia de la Istanbul privind prevenirea şi combaterea violenţei împotriva femeilor şi a violenţei domestice, o decizie puternic criticată în ţară şi în străinătate. Convenţia de la Istanbul, adoptată în 2011 şi semnată de 45 de state şi Uniunea Europeană, este primul tratat internaţional care stabileşte norme juridic constrângătoare pentru prevenirea violenţei împotriva femeilor. Decizia luată de Erdogan, într-un context în care cazurile de feminicid cresc constant în Turcia de un deceniu, a provocat furia organizaţiilor de apărare a drepturilor femeilor şi critici din partea UE, a Statelor Unite şi a Înaltului Comisariat al ONU pentru drepturile omului. Guvernul turc şi-a explicat decizia de retragere din această convenție, susţinând că acest tratat „subminează valorile familiale” şi „normalizează homosexualitatea” prin apelul său la nediscriminare în funcţie de orientarea sexuală, transmite Digi24.
Organizations: Uniunea Europeană, UE, ONU Locations: Turcia, Istanbul, străinătate, Statelor Unite, turc
Mai multe manifestaţii sunt prevăzute să aibă loc joi în Turcia în semn de protest faţă de această retragere, transmite digi24.ro. Convenţia de la Istanbul, adoptată în 2011 şi semnată de 45 de state şi Uniunea Europeană, este primul tratat internaţional care stabileşte norme juridic constrângătoare pentru prevenirea violenţei împotriva femeilor. Marţi, justiţia turcă a respins un recurs care viza anularea retragerii Ankarei din Convenţia de la Istanbul. De altfel, asociaţiile de apărare a drepturilor femeilor se tem de o creştere a violenţelor, pe fondul unei situaţii deja critice. Totuși, Hulya Gulbahar, o avocată a Platformei Femeilor din Turcia pentru Egalitate, a declarat pentru Deutsche Welle că legea din 2012 privind protecția familiilor și prevenirea violenței împotriva femeilor, adoptată de Turcia pentru a transpune directivele Convenției de la Istanbul în legislația națională, va rămâne în vigoare chiar dacă Turcia s-a retras.
Persons: Erdogan, Agnes Callamard Organizations: Uniunea Europeană, UE, ONU, Amnesty International, Deutsche Welle Locations: Turcia, Istanbul, Statelor Unite, turc
Miercuri, 30 iunie 2021, Asociația Promo-LEX, în cadrul unei conferințe de presă, a prezentat documentul de politici publice cu privire la „Implementarea mecanismului compensatoriu pentru detenția în condiții precare în Republica Moldova – de la (in)eficiență la suspendare.”Analiza de politică publică descrie modul de implementare a mecanismului preventiv și compensatoriu. De asemenea, analiza prezintă esența mecanismului preventiv și compensatoriu cu privire la condițiile de detenție în Republica Moldova, evoluția și eficiența acestuia, din momentul punerii lui în aplicare în 2019 și până în prezent. Pe de altă parte, Guvernul a inițiat modificări ale cadrului normativ care reglementează instituția mecanismului preventiv și compensatoriu. Se prezumă că factorul care a declanșat acest proces a fost eliberarea din sistemul penitenciar a unor persoane publice. Proiectul de lege încă nu a fost adoptat de către Parlament.
Persons: prevenitul, CPP Organizations: Ministerul Justiției, Administrația, Convenția ONU, ONU Locations: Republica Moldova, Republicii Moldova, CPP, Donica
Sursa foto: ombudsman.mdCondițiile precare din închisori: Circa 80% din deținuți cer reducerea pedeapsei sau oferirea unei compensații monetareCirca 80 % din totalul deținuților aflați în închisorile din Republica Moldova au adresat judecătorilor de instrucție cereri prin care au solicitat aplicarea mecanismului prin reducerea termenului de pedeapsă cu închisoarea, fie oferirea unei compensații monetare. 272 din 29 noiembrie 2018 , CPP a fost completat cu noi prevederi – articolele 473/1 – 473/4, care legiferează instituția reducerii pedepsei condamnatului deținut în condiții precare de detenție. 9.840 dintre cereri au fost scrise în temeiul articolului 473/2 și 1.196 de cereri în temeiul articolului 385/5 din CPP. Se prezumă că factorul care a declanșat acest proces a fost eliberarea din sistemul penitenciar a unor persoane publice, susține Asociația Promo-LEX. Proiectul de lege încă nu a fost adoptat de către Parlament.
Persons: prevenitul, CPP Organizations: Justiției, Administrația, Convenția ONU, ONU Locations: Republica Moldova, Republicii Moldova, CPP
Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a constatat încălcarea Articolului 6 din Convenția europeană, ce presupune dreptul la un proces echitabil, în cauza Șcerbinina împotriva R. Moldova și Rusiei, hotărâre pronunțată pe 29 iunie curent. În 2013, Irina Șcerbinina a fost concediată, iar drept urmare ea a inițiat o acțiune împotriva angajatorului său în „instanțele judecătorești” din regiunea transnistreană, care în 2014 au decis respingerea acțiunii reclamantei. Șcerbinina s-a adresat și autorităților constituționale ale R. Moldova. CEDO a stabilit responsabilitatea Federației Ruse pentru încălcarea dreptului la un proces echitabil, în cauza respectivă, făcând referire la controlul efectiv exercitat în regiunea transnistreană și sprijinul militar, economic și politic continuu oferit structurilor din regiune. CEDO a decis că Federația Rusă trebuie să-i achite reclamantei 3 mii de euro drept prejudiciu moral și 1 600 de euro pentru costurile și cheltuielile suportate în fața Curții.
Persons: ., Irina Șcerbinina, reclamantei, Șcerbinina, CEDO Organizations: Curtea Europeană, Drepturilor, CEDO, Convenția Locations: . Moldova, Rusiei, Moldova, Bender, CEDO, Federației Ruse, Federația Rusă
Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a constatat încălcarea Articolului 6 din Convenția europeană, ce presupune dreptul la un proces echitabil, în cauza Șcerbinina împotriva R. Moldova și Rusiei, hotărâre pronunțată pe 29 iunie curent. În 2013, Irina Șcerbinina a fost concediată, iar drept urmare ea a inițiat o acțiune împotriva angajatorului său în „instanțele judecătorești” din Transnistria, care în 2014 au decis respingerea acțiunii reclamantei. Șcerbinina s-a adresat și autorităților constituționale ale R. Moldova. Procuratura municipiului Bender a inițiat o cauză penală, ulterior aceasta fiind însă încetată, din motiv că cele invocate de reclamantă nu ar fi întrunit elementele componenței de infracțiune. CEDO a decis că Federația Rusă trebuie să-i achite reclamantei 3 mii de euro drept prejudiciu moral și 1 600 de euro pentru costurile și cheltuielile suportate în fața Curții.
Persons: ., Irina Șcerbinina, reclamantei, Șcerbinina, CEDO Organizations: Curtea Europeană, Drepturilor, CEDO, Convenția Locations: . Moldova, Rusiei, Transnistria, Moldova, Bender, CEDO, Federației Ruse, Federația Rusă
În fiecare an, în toată lumea, la 26 iunie este marcată Ziua Internațională a ONU pentru Susținerea Victimelor Torturii. Deseori este invocată imposibilitatea transportării deținuților, întrucât escortarea necesită atât implicarea serviciilor suplimentare, personal și a mijloacelor de transport specializate. Nevoile și problemele victimelor torturii și a familiilor acestora sunt deseori trecute cu vederea. Drepturile victimelor sunt ignorate, iar reabilitarea comprehensivă a acestora nu a fost niciodată printre prioritățile instituțiilor statului. Aderarea la Campania internațională – 26 iunie, reprezintă un act de solidaritate cu supraviețuitorii torturii și un mesaj clar de toleranță zero față de tortură.
Persons: CtEDO, Andrei Brăguță, Recent, Britanie Organizations: ONU, Ziua, Curtea Europeană, Drepturilor, Convenția Europeană, CEDO, Ministerului Sănătății, Muncii, Sociale, Convenția ONU, Republicii Locations: Moldova, Republica Moldova, Republicii Moldova, procuratură
Astăzi este marcată Ziua internaţională pentru sprijinirea victimelor torturii. În ciuda interzicerii ei, în fiecare an, în lume sunt comise crime prin tortură împotriva femeilor, a bărbaţilor, dar şi a copiilor, iar marea majoritate a victimelor sunt nevoite să facă faţă singure traumelor. Singurul mecanism care vizează finanţarea victimelor torturii şi a familiilor acestora este Fondul voluntar al ONU pentru victimele torturii, administrat de Oficiul pentru Drepturile Omului al ONU de la Geneva. Convenţia ONU împotriva torturii şi a altor tratamente sau pedepse crude, inumane sau degradante, a fost aprobată de Adunarea Generală a ONU la 10 decembrie 1984 (Rezoluţia 39/46) şi a intrat în vigoare la 26 iunie 1987. Republica Moldova a ratificat Convenţia ONU Împotriva Torturii la 28 decembrie 1995.
Organizations: Adunarea Generală, Organizaţiei, ONU Locations: Geneva, Republica Moldova
A fost unicul șofer care a acceptat s-o ducă până în sat. PublicitateA scăpat din apartament când a venit cineva în vizită și a înțeles ce i s-a întâmplat. Natalia a fugit printre blocuri și a telefonat la 112. Natalia a fost una din puținele victime ale violului care a avut curajul să apeleze la poliție. Deși Republica Moldova a semnat Convenția de la Istanbul încă în 2017, aceasta nu a fost ratificată de niciunul dintre cele trei guverne de până acum.
Persons: Natalia *, Natalia, El, Daniela, Daniela Misail Organizations: Sociale, Ministerului Sănătății, Muncii, Protecției Sociale, de Medicină Legală, Medicină, Uniunea Europeană Locations: Chișinăului, Republica Moldova, Republicii Moldova, Strășeni, Europa, Procuraturii, Spaniei, Serbiei, Serbia, Istanbul, Medicină Legală, României, România, București
Natalia a decis să facă autostopul până acasă, pentru că nu putea rămâne peste noapte. PublicitateA scăpat din apartament când a venit cineva în vizită și a înțeles ce i s-a întâmplat. Natalia a fugit printre blocuri și a telefonat la 112. Natalia a fost una din puținele victime ale violului care a avut curajul să apeleze la poliție. Deși Republica Moldova a semnat Convenția de la Istanbul încă în 2017, aceasta nu a fost ratificată de niciunul dintre cele trei guverne de până acum.
Persons: Natalia *, Natalia, El, Daniela, Daniela Misail Organizations: Sociale, Ministerului Sănătății, Muncii, Protecției Sociale, de Medicină Legală, Medicină, Uniunea Europeană Locations: Chișinăului, Republica Moldova, Republicii Moldova, Strășeni, Europa, Procuraturii, Spaniei, Serbiei, Serbia, Istanbul, Medicină Legală, României, România, București
Curtea Supremă de Justiție (CSJ) a dispus încasarea din bugetul de stat a sumei de 72 de mii de lei în beneficul unui bărbat „deținut ilegal pe o perioadă de 36 de zile”. „În actele de dispoziție a instanțelor, observăm că s-a constatat încălcarea în privință reclamantului a prevederilor art. 5 paragraful 1 din Convenție în rezultatul privării ilegale de libertate pe un termen de 36 zile, cu aplicarea directă a Convenției. 5 din Convenție”, declară avocata Asociației Promo-LEX Victoria Donica, care l-a reprezentat în instanță pe Vladimir Karatun. Potrivit Promo-LEX, bărbatul urma să fie eliberat din detenție pe 9 august 2019, dar din motiv că încheierea Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana nu a fost transmisă imediat spre executare instituției penitenciare Vladimir Karatun a fost eliberat din detenție abia pe 18 septembrie 2019.
Persons: Supremă de Justiție, Vladimir, Vladimir Karatun, Victoria Donica Organizations: Supremă de, Apel, Justiției, Convenția Europeană, Drepturilor, Ministerul Finanțelor, de Justiție Locations: Apel Chișinău, Chișinău
A fost unicul șofer care a acceptat s-o ducă până în sat. PublicitateA scăpat din apartament când a venit cineva în vizită și a înțeles ce i s-a întâmplat. Natalia a fugit printre blocuri și a telefonat la 112. Natalia a fost una din puținele victime ale violului care a avut curajul să apeleze la poliție. Deși Republica Moldova a semnat Convenția de la Istanbul încă în 2017, aceasta nu a fost ratificată de niciunul dintre cele trei guverne de până acum.
Persons: Natalia *, Natalia, El, Daniela, Daniela Misail Organizations: Sociale, Ministerului Sănătății, Muncii, Protecției Sociale, de Medicină Legală, Medicină, Uniunea Europeană Locations: Chișinăului, Republica Moldova, Republicii Moldova, Strășeni, Europa, Procuraturii, Spaniei, Serbiei, Serbia, Istanbul, Medicină Legală, României, România, București
Experți despre cele 150 de secții de vot: CEC nu s-a ridicat la nivelul așteptărilor oamenilorDecizia Comisiei Electorale Centrale de a deschide 150 de secții de vot în străinătate a împărțit taberele printre juriștii de la Chișinău. Experul în domeniul electoral Igor Boțan spune că decizia CEC era una previzibilă, în contextul în care, în ultima perioadă, instituția era supusă unor presiuni vizibile din partea factorilor politici. În acelașt timp, juristul Stanislav Pavlovschi, fost judecător la CEDO, spune că statul nu are obligația de a asigura secții de vot în străinătate. Decizia CEC de a deschide 150 secții de vot în diaspora a fost luată după ce Curtea Supremă de Justiție a menținut în vigoare decizia Curții de Apel Chișinău, care a anulat hotărârea CEC privind deschiderea a 146 secții. Potrivit hotărârii instanței, în străinătate urmau să fie deschise nu mai puțin de 190 de secții de vot.
Persons: Igor Boțan, Stanislav Pavlovschi Organizations: CEC, TV8, Convenția Europeană, Convenția, Curtea, de Justiție, Apel Locations: străinătate, Chișinău, Republicii Moldova, CEC, CEDO, Apel Chișinău
Însă, din motiv că Încheierea Judecătoriei Chișinău (sediul Ciocana) nu a fost transmisă imediat spre executare instituției penitenciare, Vladimir Karatun a fost eliberat din detenție, abia la data de 18 septembrie 2019. Prin urmare, instanța a dispus încasarea, în beneficiul reclamantului, a sumei de 15.200 lei cu titlu de prejudiciu moral. În aprilie 2021, reclamantul, dar și ANP au declarat recurs împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 11 martie 2021. În motivarea recursului, Administrația Națională a Penitenciarelor a invocat ilegalitatea deciziei instanței de apel și a indicat că, reclamantul nu are dreptul să solicite despăgubiri pecuniare prin prisma prevederilor Legii nr. Potrivit avocatei Asociației Promo-LEX, Donica (Gamurari) Victoria: ” În actele de dispoziție a instanțelor, observăm că s-a constatat încălcarea în privință reclamantului a prevederilor art.
Persons: Vladimir Karatun, . Organizations: Supremă de Justiție, Convenția Europeană, Drepturilor, CEDO, Administrația Națională, Apel, Curtea, Justiție, de Justiție Locations: Moldova, Chișinău, Apel Chișinău, Convenție, LEX, Victoria
CSJ a dispus plata a 72 de mii de lei unui bărbat privat ilegal de libertateCurtea Supremă de Justiție a dispus încasarea din bugetul de stat a sumei de 72 de mii de lei în beneficul unui bărbat privat ilegal de libertate în penitenciar. Însă, din motiv că încheierea Judecătoriei Chișinău (sediul Ciocana) nu a fost transmisă imediat spre executare instituției penitenciare, Vladimir Karatun a fost eliberat din detenție, abia la data de 18 septembrie 2019. Instanța a dispus încasarea în beneficiul reclamantului a sumei de 15 200 lei cu titlu de prejudiciu moral. 5 din Convenție, CSJ a acordat compensații de aproximativ două mii de lei pentru fiecare zi de detenție ilegală. Potrivit avocatei Promo-LEX, Victoria Donica, în actele de dispoziție ale instanțelor, s-a constatat încălcarea în privință reclamantului a prevederilor art.
Persons: CSJ, Vladimir Karatun, Instanța, Victoria Organizations: de Justiție, Convenția Europeană, Administrația Națională, Apel, Justiție, CEDO Locations: Chișinău, Apel Chișinău, Convenție
Președinta R. Moldova, Maia Sandu, a ținut joi, 24 iunie, un discurs, la șase luni de mandat. Discursul președintei R. Moldova, Maia Sandu:„Dragi cetățeni,Astăzi se împlinesc șase luni din ziua în care am depus jurământul în fața dumneavoastră în calitate de președinte al R. Moldova. În aceste șase luni am lucrat pentru a îmbunătăți imaginea țării noastre și a reface relațiile cu parteneri externi importanți pentru R. Moldova. Pe 24 decembrie 2020, la Palatul Republicii a avut loc ceremonia de învestire a Maiei Sandu în funcția de președintă a R. Moldova. Pe 10 decembrie 2020, Curtea Constituțională a confirmat rezultatele alegerilor prezidențiale din 15 noiembrie și a validat mandatul președintei R. Moldova, Maia Sandu.
Persons: Maia Sandu, ., Șor, R, Președintele, Klaus, Marii Britanii, Luca Filat, Sandu Organizations: Uniunii Europene, UE, Organizației Mondiale a Sănătății, NATO, Consiliului European, Uniunea Europeană, Europei, Europeană, Autorității Naționale, Consultativ Independent Anticorupție, Parlamentul, Curtea Constituțională Locations: Moldova, . Moldova, România, Moldovei, Europa, Bruxelles, Germaniei, României, Cehiei, Chișinău, Lituaniei, Ucraina, Franța, Germania, Italia, Polonia, Ucrainei, Kiev, Paris, Roma, Marii, Republica Franceză, Republicii
Curtea divizională, formată din LJ Stuart-Smith și judecătorul Holgate, a admis apelul, și a constatat că ordinele de extrădare trebuie anulate. „Această hotărâre poate avea un impact mai larg asupra altor cazuri de extrădare a R. Moldova. Problema subculturii și violenței penitenciare este una tot mai îngrijorătoare în R. Moldova, susțin reprezentanții Asociației. „Asociația Promo-LEX a asistat și asistă deținuți, victime ale violenței între deținuți și subculturii penitenciare. Avocații Promo-LEX sunt în proces de documentare a altor cauze grave legate de subcultura penitenciară și violența între deținuți”, se mai arată în nota informativă a Promo-LEX.
Persons: LLP, Tabuncic, ., Stuart, Smith, Jessica Skinns Organizations: Convenția, CEDO, Asociației, Curtea Europeană Locations: Londra, . Moldova, Moldova, recurenți, Regatului Unit, Republica Moldova
La data de 17 iunie 2021, toate Organizațiile Societății Civile din cadrul Programului de Granturi Locale din Regiunea Sud s-au întrunit într-o activitate de rețea, organizată de Asociația Obștească Centrul ”CONTACT-Cahul”. Prima parte a evenimentului a fost axată pe întocmirea Planului de acțiuni a Rețelei de OSC-uri. A doua parte a evenimentului a fost una instructivă, avînd drept obiectiv formarea capacităților OSC-urilor în realizarea proiectelor în domeniul Eficienței Energetice. Expertul tehnic al AO „Alianța pentru Eficiență Energetică și Regenerabile”, dl. Această activitate este parte a Programului de Granturi Locale, lansat în baza Cadrului Unic de Sprijin al Uniunii Europene.
Persons: Spînu, Victor Parlicov, Piotr Camarov Organizations: Civile, Convenția, Autoritățile Publice, Uniunii Europene, Uniunea Europeană, Agenția de Cooperare, Germaniei Locations: Regiunea Sud, Cahul, Germaniei, UE, Regiunea, Republica Moldova
CtEDO a concluzionat că a R. Moldova și-a îndeplinit obligațiile sale pozitive în privința reclamanților. În aceeași zi, la ora 06:00, ea a fost internată la Spitalul Clinic Republican din Tiraspol (în continuare „SCR”). Deoarece starea de sănătate a victimei s-a deteriorat semnificativ, la 13 iulie 2001 ea a fost transportată de urgență la Spitalul nr. În anii următori, reclamanții au depus numeroase plângeri la diferite autorități din auto-proclamata „republică moldovenească nistreană” (în continuare „rmn”) și din Rusia. Responsabilitatea Federației Ruse pentru încălcarea drepturilor reclamanțilorÎn continuare, Curtea a notat că, în perioada relevantă, R. Moldova a luat toate măsurile posibile pentru a restabili controlul în regiunea transnistreană.
Persons: CtEDO, ., K.S, Reclamanții, Ilașcu, de Organizations: Curtea Europeană, Convenția, Drepturilor, Curtea, Federației, Supremă de Justiție, de Justiție, Justiției Locations: Federația Rusă, transnistrene, . Moldova, Federației Ruse, Republica Moldova, Rusia, Ucraina, Tiraspol, Chișinău, Moldova, reclamate, Catan, Ruse, transnistreană, Convenție, Republicii Moldova
Total: 25